Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) reprezintă o instituție crucială în asigurarea corectitudinii și transparenței în procesele electorale. Cu toate acestea, există întrebări legitime cu privire la eficiența și relevanța acestei instituții, în special în contextul activității sale limitate la câteva luni la fiecare patru ani, în timpul alegerilor.
Una dintre principalele critici care poate fi adusă AEP este ritmul său de activitate, care se concentrează în mod predominant în perioada premergătoare și în timpul desfășurării alegerilor. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra necesității unei autorități cu activitate atât de limitată în cea mai mare parte a timpului său de existență. O astfel de structură poate duce la subutilizarea resurselor și la o gestionare ineficientă a personalului și a bugetului.
Pe lângă aceasta, se pune în discuție și dimensiunea salariilor din cadrul AEP, care pot fi considerate excesive în comparație cu salariile din sectorul privat sau cu alte instituții publice cu sarcini mai ample și constante. Aceste salarii mari pot fi justificate în timpul perioadelor de activitate intensă, dar devin problematice atunci când instituția funcționează într-un ritm redus sau chiar de inactivitate. Frecvența redusă a activității sale, care are loc doar câteva luni la fiecare patru ani, în timpul desfășurării alegerilor, ridică întrebări privind utilitatea și eficiența instituției în restul perioadei, când resursele și energia pot fi direcționate către alte priorități ale societății.
De asemenea, trebuie să ne întrebăm dacă modelul actual al AEP este cel mai eficient și cost-efectiv în asigurarea integrității și corectitudinii proceselor electorale. Există alternative mai viabile și mai economice pentru organizarea și supravegherea alegerilor, cum ar fi instituții temporare create în perioada premergătoare alegerilor sau externalizarea unor funcții către alte organizații sau entități.
Un alt aspect care alimentează critica este prezența în instituție a unor angajați care sunt rude sau apropiați ai unor politicieni sau ai unor patroni de presă.
Această conexiune ridică suspiciuni cu privire la potențialul conflict de interese și poate submina încrederea în obiectivitatea și neutralitatea AEP-ului în gestionarea procesului electoral. În acest sens redacția Reportersm.ro va adresa câteva întrebări conducerii centrale a AEP pentru a afla dacă situațiile menționate de reporterii noștri într-un articol anterior fac obiectul unui posibil conflict de interese. Vă reamintim că directorul AEP Satu Mare declară că se află într-o relație cu senatorul UDMR, Turos Lorand, proprietar al publicației on-line, Friss Ujsag,
iar una dintre angajatele AEP Satu Mare este nepoata președintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, managerul trustului de presă care include Nord-Vest TV și Gazeta de Nord-Vest.
În concluzie, este necesară o evaluare critică a structurii și funcționării AEP pentru a asigura că resursele publice sunt utilizate în mod eficient și că instituția își îndeplinește în mod corespunzător scopul său în cadrul sistemului democratic. Orice reformă viitoare ar trebui să vizeze reducerea cheltuielilor excesive și îmbunătățirea eficienței, fără a compromite integritatea sau calitatea proceselor electorale. Este esențial ca AEP-ul să fie supus unei analize profunde și să fie întreprinse măsuri pentru a remedia deficiențele și pentru a asigura că instituția își îndeplinește rolul într-un mod transparent, corect și echitabil
.
